All we need is just a little patience…
Asa ceva nu e posibil…sunt obisnuit ca viata mea sa ia intorsaturi ciudate…dar nici chiar asa, pe cuvant.Uitati la ce ma refer:
Daca in ultimul post descriam cu ajutorul unor metafore o situatie absolut ipotetica, vineri brusc situatia a prins chip.Printr-o serie de circumstante asupra carora nu vreau sa insist acum, vineri am iesit cu o tipa care parca e rupta din descrierea facuta in post-ul trecut…Inalta, cu un zambet minunat, ochi foarte expresivi, cu un corp cum rar vezi…Wait, there’s more…La inceputul unei cariere de succes, dupa spusele ei: “firma merge inainte, nu are cum sa mearga inapoi”…Deh, proaspat absolventa de arhitectura care si-a deschis o firma alaturi de doi colegi…Imbracata cu o rochita ce putea fi de la Zara, sigura pe ea si pe calitatile ei, fara fite, foarte inteligenta…
La care o sa spuneti: Si care-i problema?…Nu stiu exact care e, dar e.Daca pana acum, descrierea ei este de o asemanare izbitoare ( un pic cam freakishly daca e dupa mine ) cu cea a femeii descrise in post-ul anterior, intre metafora si ea este o diferenta majora.
Spuneam eu: “Relatia cu tipu’ din facultate s-a dus dracu…nu-l regreta ca si-asa era un magar si-o insela cat ea era la munca(deh, munceste din facultate).L-a iertat de prea multe ori si nu-l mai vrea inapoi desi el inca o cauta.A vazut-o prostu’ ce femeie a devenit si acum regreta c-a pierdut-o.”E, aici n-am mai nimerit-o…Dupa spusele ei, marea drama emotionala a vietii ei este aceea ca unii dintre tipii cu care a fost au lasat-o pentru fosta( nu pot sa ma abtin sa gasesc o asemanare foarte ciudata cu marea drama emotionala a vietii mele: in cazul meu, ele au ramas cu urmatorul..4 ever..adica suntem si noi 2 good luck chuck).In continuare nimic anormal…dar acum vine si partea interesanta: stiti care a fost cea mai lunga relatie a ei pana la cei 25 de ani?
Nu, n-ati ghicit…3 luni!!!Ceea ce e foarte ciudat e ca spune ca ea nu are probleme cu commitment-ul.Si dupa cum vorbea, avea dreptate.A spus chestii de genul: daca asa a dictat situatia si ne placeam, de ce nu s-ar muta cu mine?Sau daca lucrurile merg bine, de ce nu mi-ai cunoaste parintii?Sau eu pe ai tai?Am trecut de mult de faza in care “imi traiam viata” si nu ma mai multumesc fling-uri fara viitor spunea ea.Lucruri foarte frumoase care subliniaza faptul ca ea e pregatita de ceva serios, ca n-o sperie nimic din ceea ce presupune o viata de cuplu.Si o cred.Insa cat de multe poti sti cu adevarat despre o relatie daca cea mai lunga a avut 3 luni?
Poate exagerez, poate intr-adevar vrea si poate…pentru ca spunea la un moment dat: “eu am fost considerata de fiecare data cea care se grabea..“.Eu nu cred ca sunt singurul barbat care nu e speriat de o femeie care se lasa prinsa in sentimentele din momentul respectiv si impinge catre oficializarea relatiei cat mai repede( oficializare nu e cel mai potrivit cuvant dar nu-mi vine altul..si in plus cred c-ati prins ideea ).Iar daca eu nu sunt singurul si prin viata ei au trecut cativa, sansele sunt sa mai fi intalnit unul ca mine, care nu s-a speriat, care nu a considerat ca se grabeste si nu i-a reprosat asta sunt destul de mari…Iar daca a fost unul care n-a dat inapoi, atunci cum poti sa ai cea mai lunga relatie de numai 3 luni?
Intrebarea e mai mult retorica, pentru ca acest fapt este unul insignifiant in contextul actual.Adevarul e ca tipa imi place…si-mi place mult.Si daca-mi place atat, nu ma afecteaza foarte tare durata relatiilor ei, situatia ei materiala mult mai buna decat a mea, faptul ca e genul care pune suflet repede…ca “se grabeste”…
Ceea ce ma freaca e ca dupa o seara minunata, alaturi de o femeie deosebita, ne-am despartit zambind si cu certitudinea ca ne vom revedea…Sambata dimineata a plecat la Constanta si se va intoarce azi (luni).Iar eu i-am dat un semn sambata dupamiaza, un sms in care am incercat sa pastrez o linie in care sa par interesat, dar nu disperat, atent dar degajat…stiti voi, politically correct-ul de a doua zi.
Au trecut aproape 48 de ore si nu a raspuns…nu am vrut sa-i mai dau niciun semn pentru ca n-am vrut sa fiu insistent…dar tare ma freaca chestia asta.Stiu ca se va intoarce in seara asta…si ca intr-un mod sau altul voi putea sa am un contact cu ea…poate maine cand ajunge la birou..ca deh, avem si messenger
Si voi afla ce si cum…poate nu i-am placut..(asta ar face-o cam ipocrita avand in vedere semnalele pe care mi le-a transmis vineri seara ), poate s-a intamplat ceva si nu mai avea telefonul…poate s-a impacat cu vreun fost..sau poate s-a gandit la mine tot weekendul…orice e posibil…dar asteptarea ma omoara.
Aboneaza-te!
Stai la curent cu ultimile articole postate de noi!Aboneaza-te prin:
Related posts:
And the verdict is… - S-a rezolvat..nu se poate:)) Nu ma uimeste foarte tare schema asta...Toata lumea stie ca interesul unei...9 Responses to “All we need is just a little patience…”
Leave a Reply
Loading ...
Anna on August 31st, 2009
parca ai fi fata
Lars on August 31st, 2009
lillastjarna on August 31st, 2009
off, uneori nu invatam prea multe in viata sau nu invatam indeajuns de repede. Does this
http://lillastjarna.wordpress.com/2009/05/26/astazi-incep-sa-resuscitez-speranta/ ring a bell?
f tare ca gagica arata f bine – e un mare pas inainte spre ceva ce te face sa te simti bine! curaj pentru mai mult! Insa psp ca ti-e si tie clar deja din momentul asta ai 2 variante care depind de decizia ta vizavi de ce vrei de la o relatie:
1. daca vrei sa ai intr-adevar o relatie de lunga durata, esti nevoit sa schimbi tiparul fetei: trebuie sa aiba altceva care sa se potriveasca mai bine cu ce vrei tu sa fii acum, nu sa fie perfecta pentru cine ai fost pana la terminarea facultatii sau pentru cine vrei sa fii peste 5-6 ani,ci pentru acum. Si odata ce ti-ai stabilit acel model portivit cu tot ce ai tu (financiar, emotional,non-damage, etc.), curaj frate & ofera-i tot, inaitne sa stii sigur ca merita, inainte sa ai garantii.
2. sa te impaci cu faptul ca nu este momentul potrivit pentru tine sa ai relatii de durata, oricat de mare iti este nevoia de a primi si a oferi afectiune si sa poti sa iti gasesti echilibrul de care ai nevoie in tine insuti, fara sa te mai lupti si fara sa mai suferi sau sa speri la ceva pentru care oricum nu este momentul.
lillastjarna on August 31st, 2009
sa mor eu de vreau sa sune morala da’ tu ai mult timp liber acum?
jur ca ultimele posturi mi-au lasat impresia ca ai prea mult timp liber si ca ti-ai gasit preocupare ca sa nu te gandesti la ce e important de fapt acum:
e sfarsitul unei perioade, trecerea la maturitate(=viata in care te bazezi doar tu pe tine insuti) la definire a ce vrei si la urmat pasii pentru a-ti crea drumul catre cariera visata, la inceput sa muncesti pentru asta la greu-sa lupti cu toata fortza ta pentru obiectivul asta pe care ti l-ai stabilit pentru la anul.
Pari ca te gandesti numai la cum sa faci sa fie bine cu fetele/femeile din viatza ta in loc sa te concentrezi pe ce iti aduce cele mai mari sanse pentru a-ti indeplini visul in cativa ani.
Vrei sa-ti fie bine cu toate, insa eforturile tale par sa se concentreze in directia unui obtinut tot, usor si repede. Ai timp liber? Ocupa-l cu altceva creativ, frumos, benefic. pe langa sport, citeste, cauta poezii in germana, invata pentru rezidentiat chiar daca nu-l vrei, fa teste, ceva care sa te ajute cu adevarat acum & sa nu ajungi sa regreti toata viata momentele astea de deriva!
din nou, imi cer scuze, nu vreau sa fie morala, stiu si eu ca depresia de la sfarsit de facultate e perfect normala & e nevoie de un timp de lamurire, acomodare cu alta viata, cu necunoscutul din fata.
lillastjarna on August 31st, 2009
am mai uitat un lucru extrem de important: momentul asta este si cel care iti cerne trupa de prieteni, in care te uiti bine la cei din jur si incepi sa realizezi de cine ai fost apropiat si cine si cum ti-a fost aproape cu adevarat.
Acum se duc pe apa sambetei relatii cu amicii de distractie, poti lua decizia sa te distantezi de cei care n-or sa iti faca bine si, daca nu esti atent, iti pierzi prietenii adevarati [
i did so, si prieteniile acelea nu s-au mai refacut niciodata]
Lars on September 1st, 2009
iti respect parerea, dar tin sa te contrazic intr-o singura privinta…
stiu ca am alte prioritati in momentul de fata…dar asta nu inseamna ca ar trebui sa-mi neglijez viata sentimentala pana se rezolva toate celelalte.nu mi se pare corect fata de nimeni…
in rest..numai de bine
lillastjarna on September 1st, 2009
apreciez respectul pentru opinie si iti multumesc pentru asta. n-am explicat insa de ce am dat link-ul catre: http://lillastjarna.wordpress.com/2009/05/26/astazi-incep-sa-resuscitez-speranta/
Incercam sa iti spun ca te invarti intr-un foarte frumos cerc, urmarid aceeasi tipologie. Ai mai intalnit femei de genul asta, cu mici diferente (nu aratau la fel de bine,etc).
Si mai incercam sa sugerez subtil un lucru, f. important, as zice eu:
- femeia asta pe care o vrei tu, n-o sa stea prea mult pe langa tine daca nu te vede ca lupti pentru visele tale, ca faci zilnic ceva pentru ca viata ta sa ajunga acolo. Ptr ca ea are nevoie de cineva pe masura ei: pentru ea nu este nevoie sa ai, ci sa te vada ca faci ceva!
Aia e promisiunea ei pentru viitor. De aia o sa iti ofere ea tot ce poate.
Daca nu te vede facand asta, o sa incerce sa iti dea un impuls, un ajutor, sa te puna in oglinda pana cand te vei trezi singur & vei realiza ca ea e plecata de mult, fericita sau nu, dar cu altul…
Altfel, poti continua asha & fata o sa se bucure de ce esti tu acum (si esti indeajuns de mult incat sa meriti o femeie) & o sa viseze impreuna cu tine, fiind un fel femeia ipotetica si vulnerabila e care vrobeste Thorr, care
intr-un final o sa iti multumeasca pentru ca ai facut parte din viata ei si ca o faci fericita dar atunci o sa pleci tu singur, stiind ca nu ai oferit mai mult, sau indeajuns incat sa mearga relatia, oriunde in Europa ati fi amandoi.
Lilith on August 31st, 2009
subscriu la ce scrie lillastjarna
Lars on September 1st, 2009
si tu, Brutus?