Luni…
La servici..caci deh, eu am
.Si am dintr-un singur motiv: pentru ca un fost angajator m-a primit inapoi pe acelasi post, pe aceeasi bani, la acelasi birou, in acelasi birou, cu aceeasi colegi…OK, ati inteles voi ideea.Nu sunt bani multi, dar e ceva sigur, nu foarte stresant, la 6 rup usa, nu ma cheama nimeni mai devreme si nu ma tine nimeni la birou.Si peste toate astea, nu fac mai nimic.Sefu’ stie ce am eu de gand sa fac…si anume sa plec in Germania la anu’.O sa fac rezidentiatul acolo, specializarea, pe romaneste, “the works”.
Pe romaneste, pe engleza sau pe nemteasca, tot frica mi-e.Nu de viitorul meu profesional, caci hai sa fim seriosi, un medic pana-n 35 de ani in romania e un pic mai mult decat pielea p%$#i.Scuze expresia dar ma apuca dracii ca trebuie sa plec din tara ca sa am un viitor frumos.N-am zis si nu sustin ca acolo cresc bani in pom si umbla cainii cu halbe de bere in coada.Si nici nu voi fi scutit de cele 10 ore pe zi in spital, garzile interminabile si critici.Dar e altfel acolo…
Niciodata nu voi fi nevoit sa-i explic unui pacient ca nu am cu ce sa-l fac bine.Fie ca e vorba (in primul rand) de medicamente, sau de aparatura, un laborator dotat, consumabile pentru sala de operatie, proteze de orice fel si lista poate continua.Ca sa nu mai vorbesc de scarba care domina sistemul medical romanesc.Si diferentele nu se opresc aici.Omul ala va fi mai bine psihic cand nu e nevoit sa dea spaga, cand are un asternut curat si o podea de poti sa mananci de pe ea.Ca sa nu mai vorbim de o toaleta cu un miros mai proaspat decat cele din Evul mediu.
Nu spun ca toate spitalele sunt asa.Dar sunt mii de clinici in tara asta si nu toate sunt la fel.Dar eu, batand la pas in 6 ani de facultate cam toate spitalele din Bucuresti stiu ca majoritatea au probleme mari.Si ma intreb cum Floreasca, Universitarul, o parte din Bagdasar, Alexandrescu (si alte cateva sectii) pot arata ca lumea si Coltea pica pe pacienti.E trist, ma jur.
Pacatul cel mai mare e ca noi chiar avem medici pregatiti.Dar omul cand pleaca din spital va fi mereu nemultumit.Pentru ca desi tu ti-ai facut treaba, el nu va intelege niciodata de ce a trebuit sa-si plateasca anumite medicamente, de ce a trebuit sa suporte conditiile din spitalul respectiv, scarba personalului mediu…
Sau spaga.Aici e foarte mult de discutat si toti au parerile lor, pe care, sincer, le respect.Dar mi-as dori sa-mi explice cineva cum ar trebui sa ma intretin eu din 1200 de lei pe luna ca rezident.Fara garzi platite, fara timp suplimentar, fara spaga.Pentru ca ceea ce nu isi da seama lumea e ca rezidentul nuprimeste mai nimic.Omul ii da specialistului sau primarului, iar rezidentul ramane cu firimiturile.Am colegi rezidenti pe chirurgie.Sunt mereu in sala cu specialistul dar la finalul lunii, nu au nici macar un sfert din banii lui.Deci pana la urma nici spaga nu e o solutie viabila pentru un tanar medic.
Atunci care e?Nu stiu.Mi-e foarte greu sa diger ca eu intre anul 4 si 5 (am mai muncit vreo 2 ani in facultate) castigam de 3 ori mai mult decat un rezident.DE 3 ORI!!!Nu aveam diploma, nu eram nimic, dar faceam 1000 de euro pe luna ca event planner.Nu pot sa inteleg cum nu mi-as putea permite ca rezident sa scot o tipa in oras, sa-i iau un buchet de flori, sa-i fac un cadou frumos etc…O sa spuneti : dar nu e nevoie de asa ceva pentru a cuceri o femeie;daca te place, te place cu totul.Nu e vorba de ea aici.E vorba de ce mi-as dori eu sa fac pentru ea.Nu am pretentii mari de la viata…nu vreau vila si BMW, nu vreau Bamboo.Vreau doar sa stiu ca in seara asta pot sa ies la o bere cu prietenii, ca pot sa ma hranesc si sa am un acoperis deasupra capului, ca pot sa-i zambesc unei tipe, sa-mi zambeasca si sa pot sa beau o cafea cu ea.Din 1200 de lei…cu bonuri de masa nu-ti poti permite asa ceva.Nu-ti poti permite nici sa traiesti…
Asa ca incet incet o iau spre vest.Si chiar daca sunt sanse sa o iau razna fara prieteni, familie, si romancele de care ma plang eu pe blogul asta de atatea luni, o voi face.Va mai dura un an sa termin cu examenele si birocratia, cu limba si apoi, pa.Dar mi-e frica, mi-e foarte frica de ce va fi in sufletul meu…
Aboneaza-te!
Stai la curent cu ultimile articole postate de noi!Aboneaza-te prin:
Related posts:
Back to black…. - Se marită... EA... A cerut-o... a acceptat... FUUUUUCCCCKKKK!!!!! Iar eu ce am făcut? Am încercat să...Cat de greu e sa renunti? - Am o problema. O vreau din nou in viata mea. Chiar daca totul s-a terminat...
All we need is just a little patience… - Asa ceva nu e posibil...sunt obisnuit ca viata mea sa ia intorsaturi ciudate...dar nici chiar...
Guess who? - In primul rand vreau sa-mi cer scuze celor care ne citeau pentru aceasta perioada de...
Good luck Chuck sau bad luck blog… - Putini prieteni stiu de acest blog...Iar cei care stiu de el impart o parere; si...
12 Responses to “Luni…”
Leave a Reply




lillastjarna on August 18th, 2009
Lars, esti genul care ofera flori? hmmm…that’s nice
lillastjarna on August 18th, 2009
Lasand gluma deoparte, mult succes!
E normal sa-ti fie teama de necunoscut, de alta societate, de adaptarea/neadaptarea la acest mediu al dracului de normal si de sigur cum e cel din Germania.
Singura mea teama ar fi ca nu cumva sa imi palca prea mult acolo si sa nu mai revin… In rest, ur up to the challenge, man!
Anna on August 18th, 2009
ASTA e cel mai enervant blog, dpdv al functionarii, din cate am intalnit!!!
Seriously, e a treia oara cand scriu comentariul, deja nu mai are farmec…
asa, ziceam…
ca am un amic, a terminat medicina, a facut master, a lucrat putin aici, dar nu i-a placut. vroia mai bine de atat.
a plecat cu un contract in germania, vreo juma de an. a fost ok.
acum, de un an, e la londra, unde ii place mult mai mult.
nu cred ca are vreun gand de a se intoarce.
si nici nu are de ce.
pentru ca odata ce ajungi dincolo, in sistemul ala, cu banii aia, motivat altfel si recompensat altfel, ajungi sa te simti mult, mult mai liber, senzatie care nu egaleaza nimic altceva.
si ai sa poti sa visezi la viitor fara strans din dinti, sa planifici vacante acasa de cate ori vrei si ai si timp, ai sa poti urca profesional, ai sa poti face atat de multe si de diferite fata de aici, incat s-ar putea sa-ti placa prea mult ca sa mai renunti la starea aia de bine.
oricum, mult noroc, o sa fie bine, ai sa vezi, trecerea pragului e cea mai anevoioasa.
Lars on August 18th, 2009
sper…
merci pentru incurajari
jolie on August 19th, 2009
regretul in viata pentru diferite chestiuni poate intrece frica de necunoscut…vei reusi oriunde ai fi…mult succes.
ochi vanat on August 20th, 2009
Lars
nu uita si de maturitatea sistemului medical in special de tratamentul pe care ti-l aplica sefii pe sectie si de disponibilitatea lor de a te invata meserie…in rest “der erwaksenen lessen” 
Lars on August 20th, 2009
traiasca rosetta stone
Lilith on August 26th, 2009
Lernt!Lernt!Lernt!Lassen die Dummheit!Ich vermisse dich,Kussen
OchiAlbastri » And the verdict is… on September 1st, 2009
[...] ma adun si sa incep studiul aprofundat al limbii germane.Nu de alta, dar voi pleca in Germania ca medic in vreun an.Trebuie sa-mi gasesc o locuinta de la 1 octombrie..trebuie sa acopar niste datorii mai [...]
iulia on September 6th, 2009
Am o intrebare: se merita sa faci medicina la ora actuala? Merita sa stau 6 ani in facultate plus specializarea? Nu ador medicina, imi place ideea de a fi medic, de a ajuta, imi place sa invat si sa fiu informata. Am nevoie de parerea ta: sa ma arunc in asta sau nu?
Lars on September 7th, 2009
daca nu ai parinti cu o situatie materiala peste medie, sau pile in minister sau intr-un spital(ca sa-ti gasesti post dupa)..nu merita sa te bagi…
sau fa-o, dar pregateste-te din timp pentru a pleca din tara…ca aici nu se poate..
lillastjarna on September 13th, 2009
mai este o varianta: daca nu ai pile, construieste-ti reteaua de relatii inca din facultate. nu spun sa fii teacher’s pet, dar implica-te in orice proiecte extracurriculare, organizatii studentesti, aplica pentru burse in timpul facultatii & sansele iti sunt mult mai mari sa obtii ce vrei.
Lars are dreptate cu un lucru insa: salariul de rezident este mizerabil, chiar daca poti sa obtii post mai tarziu.