Durex Performa (banc)

paddypower: I saw these condoms…
paddypower: the inside is lined with some chemical that numbs your dick
paddypower: so you can last longer
Mongrel: or wear it inside out, and you don’t even have to wake her up

Nu te enerva

Asta trebuie să-mi spun de fiecare dată când ea mă enervează, când ea nu ştie ce vrea, când e indecisă, când joacă teatru ieftin, când încearcă să pară ceea ce nu este. Şi de cele mai multe ori, nervozitatea îmi trece repede, îmi dau două palme (la figurat) şi-mi văd de treabă în continuare. Problema este atunci când mă enervez când sunt la volan. Atunci e grav, pentru că imi vărs nervii pe maşină. Săraca trebuie să atingă suta mai repede decât scrie în cartea tehnică, cauciucurile trebuie să scârţâie la plecare şi eventual şi într-a doua, vitezele trebuie să se schimbe la fel de repede ca la o maşină de curse, acul turometrului trebuie să ajungă în zona roşie.

Totul se termină când dau în prima groapa şi mă înteapă inima şi mă gândesc că de ce tre să sufere cineva/ceva ce nu a greşit niciodată din proprie iniţiativă din cauza cuiva care greşeşte din proprie iniţiativă? De ce trebuie să-ţi verşi nervii pe altcineva/altceva decât persoana care ţi i-a provocat? De ce trebuie să ai nervi? De ce nu poţi să înveţi, sau macar să ţii minte, că acea persoană nu ştie să facă nimic bine înafară de a fi campioana… la enervat?

Nu, nu mi-a stricat zilele de Paşti, dar era pe aproape. După aproape un an, am reuşit să o pot privi ca pe un obiect. Şi atunci când m-a enervat, când eram în maşina, doar am plecat în trombă, apoi m-am calmat schimbând-o pe a doua. Mi-am dat seama că NU MERITA!

Un sărut…

Poate la fel de mult ca sexul oral îmi place sărutul. Îmi place acel sărut care te face să tremuri, să fi încordat şi să iţi doreşti să te relaxezi. Îmi plac buzele ei carnoase, imi place să le muşc usor, şă le simt vigoarea. Abia ce mi s-a întâmplat un astfel de sărut şi am rămas visător şi cu un imens zâmbet, doar cand mă gândesc la cum a fost.

OK. Stop! Nu-mi găsesc deloc cuvintele. Pur şi simplu nu pot transpune în cuvinte ce am simţit. Dar pot spune că piesa asta s-ar fi potrivit de minune.

Mez – Fuck ‘N Jazz

Sunt defect…sau nu…

Pai n-am scris ca m-am gandit..mult.Am pus cap la cap lucruri pe care le-am auzit de la anumiti apropiati si mai ales apropiate in ultimul an…Pe care nu le-am neglijat pana acum, numai ca la mine nu prea merge faza cu daca-ti zic trei oameni ca esti obosit te duci si te culci.Si nu merge in primul rand pentru ca sunt incapatanat.

Foarte incapatanat.Si inflexibil.Am avut multe momente in care intuitia mea a avut dreptate incat am tendinta de a nu mai asculta si alte pareri.Mai ales ale unor persoane care nu-mi vroiau raul, ci doar vroiau sa-mi dea un sfat.Si desi acea intuitie m-a ajutat si am avut dreptate in majoritatea cazurilor…nu mi-a adus mare lucru.Pentru ca la final, oamenii din jur ma apreciau, isi dadeau seama ca s-au inselat, dar se indepartau usor-usor.Luau distanta pentru ca un om ca mine mai are si defectul de a fi un pic cam self-involved.

A se citi si egoist.Am vazut, am trait, stiu, am ajuns aici pe eforturile mele si nu sunt obligat sa impart nimic cu nimeni.Un psiholog ar spune ceva de genul: “tipic pentru un copil singur la parinti”.Poate ar avea dreptate.Dar stiu ca asta vine si din faptul ca poate multe persoane nu au impartit cu mine niste lucruri.Asta m-a facut mai distant, mai neincrezator…si cu fiecare realizare deveneam mai mandru de mine:”Uite ce am realizat.singur!!!”.Asta a facut din mine un om arogant.

Adica dau cu flit cu prima ocazie.Lovesc cum pot eu mai adanc si mai dureros…cateodata(a se citi de mai multe ori) gratuit.Si asta indeparteaza si mai mult oamenii.Ii resping.De frica sa n-o mai sug.M-am saturat sa investesc si tot eu sa ies prost.Si aici atingem subiectul sensibil.Femeile de langa.

Am spus ca sunt produsul lor.Si le multumesc din tot sufletul pentru asta.Dar totul are si un revers.Cea mai mare dezamagire a mea….devenita in timp frustrare, e aceea ca toate femeile importante din viata mea au ramas cu urmatorul.Relatia cu mine a fost (dupa spusele lor) cea care le-a maturizat si le-a invatat ce si cum ar trebui sa fie intre 2 parteneri.Fie ca a fost vorba de comunicare, de a se impaca cu scheletii lor din trecut, cu sexualitatea lor, cu relatia dificila cu parintii sau cu fratii sau cu prietenii de langa, cu gelozia nefondata, cu temperamentul prea necerebral…toate dupa relatia cu mine au ramas cu urmatorul.Prietena mea din liceu e de 6 ani cu tipul care a urmat.Urmatoarea e maritata.Back to black e logodita cu urmatorul.Si exemplele pot continua…cu inca vreo 2

Marele meu regret nu e ca n-am fost eu sa profit de ceea ce au invatat ele langa mine.Nu e ca au ramas cu urmatorul.Ci ca nimeni nu vrea sa profite de ce am invatat eu.Ca nimeni nu are rabdare sa vada peste ce e la suprafata: aroganta, egoism, incapatanare…Fapt care ma face mai arogant, mai egoist, mai incapatanat…Si nu ma suport asa.Pentru ca nu sunt asa.Nu sunt un om rau.Chiar am nevoie de cineva langa mine si am foarte multe de oferit.Numai ca atatea lucruri m-au facut mai puternic…dar mai puternic inseamna piatra…inseamna mai greu de patruns…

Sa nu va fie mila…Nu sunt trist…Am realizat doar ca acest zid creat in timp in loc sa ma protejeze, ma indeparteaza si mai mult de ceea ce-mi doresc.Iar scopul post-ului  e ca voi, citind toate astea sa va ganditi de doua ori inainte sa tineti sus propriul vostru zid.Cine stie, poate urmatorul/urmatoarea chiar vrea sa profite de ce ati devenit.

Invidie?!?

Sa luam urmatorul caz. Sunt cu prietena mea si cu mai multi cunoscuti si cunoscute intr-un loc public, sa-l numim terasa. In grupul de oameni se afla si o femela care facea pe inabordabila de fiecare data cand intram in discutii si parea tare cu nasul pe sus. Din partea mea a primit un mare ignore. La un moment dat, trece un nene care vindea flori. Si ii iau prietenei mele si i le ofer acolo pe loc. Am incercat pe cat de mult se poate ca aceasta actiune sa nu ajunga in centrul atentiei si nici sa atraga prea multe priviri. Si prietena mea a actionat in aceeasi directie, fara mare tam-tam. Cand ii ofer fetei florile, privirea imi trece prin dreptul femelei cu nasul pe sus care privea cu atata jind la florile alea incat mi s-a facut scarba. Like WTF? Fetitzo, ce ai? Ai nasul prea pe sus ca sa fi primit vreodata flori de la un gagiu si acum iti curg balele la florile alteia?

Revelatia batrana face ciorba buna…;)

E 3 jumate.Si nu  m-am culcat…Stau ca prostu si ma gandesc la o faza…Cred ca in termeni “elevati” se numeste : am avut o revelatie.Si anume: eu cred ca sunt cel mai mare prost de pe planeta asta.Am povestit intr-un pasaj dintr-un post trecut cum am facut acum vreo 2 ani o greseala. Si anume, am stat intre doua.

Numai ca acum, dupa atata timp realizez ceva. Cineva, ( acel cineva din posturile cu Houston ) imi spunea acum vreo saptamana – doua ca nu pasiunea e totul…ca nu scanteile conteaza…ca e mai important ce ramane in adanc, nu numai ce este la suprafata.Suprafata asta de care vorbea este reprezentata ( pentru mine personal ) de partea mai animalica dintr-o relatie.De pasiunea care exista in anumite cupluri…de chimia aia pe care nu poti sa ti-o explici si care te face sa arzi…Iar eu pledez pentru ea.Pentru ca, desi nu te poti baza in totalitate pe aceasta parte a relatiei, ea este catalizatorul..pe ea pui fundatia.De acolo pleci.Iar daca nu o ai din start, inseamna ca ar trebui sa-ti pui niste intrebari.

Back to alergatul dupa (sau intre, in cazul meu) doi iepuri.Daca ursoaica-proaspat-devenita-logodnica-altuia era o femeie obisnuita…normala in absolut tot…cealalta era fantastica.A fost una din putinele femei care a reusit sa ma faca sa o doresc cu adevarat. Avea o senzualitate deosebita…o sclipire.Iar eu am distrus tot din simplul motiv de a mai incerca o data sa vad ce mai e intre mine si fosta de la momentul respectiv.Multi ar spune : ” Mare greseala ca ai spus adevarul..”.

Eu spun: mare greseala ca am facut-o.Mare greseala ca m-am intors incercand sa re-re-re-incalzesc o ciorba de perisoare cand eu puteam sa ma imbat in fiecare zi si sa mananc ciorba de potroace…Nu stiu ce dracu am cu alegoriile astea culinare…Marea revelatie a serii fiind rememorarea uneia mai vechi: Bucura-te de ce ai …pentru ca daca ai plecat o data stiind ca ai facut tot ce ti-a stat tie in putinta .. nu are rost sa te mai intorci.Eu n-am mai facut-o de atunci…Poate se numeste maturizare, sau poate ancorare in realitate, dar ma gandesc acum ca merita sa astepti O ( in niciun caz “acea” ) persoana care sa trezeasca partea animalica din tine…alaturi de care mori si invii de nu-stiu-cate ori pe zi…Nu se merita ma, sa stai ancorat in trecut, in fosti si foste care nu te-au facut sa te simti…sau mai bine spus: sa simti…

Citeste cu atentie!

Am primit de la Ciupercutza (multumesc pe aceasta ocazie) doua linkuri funny (aparent funny), despre sfaturi si greseli in pat. Nu sunt plictisitoarele sfaturi din reviste gen Bravo, sau Femeia, Povestea ta sau mai stiu eu ce. Sunt sfaturi bazate pe greselile majore care se fac in pat, atat de el, cat si de ea puse intr-o nuanta hazlie.

Greseli pe care le fac femeile in pat.

Greseli pe care le fac barbatii in pat.

Femeie, nu ezita sa te analizezi si data viitoare sa incerci sa tii cont de sfaturile astea. Eu m-as simti mai bine.

Fi-mi-ar patetismu’ de ras…

Da frate, sunt patetic…Recunosc cu mana pe inima.Si un pic ipocrit pe deasupra.De ce?Pai pentru ca atunci cand suntem disperati am apela la orice metoda numai sa nu fim singuri.Vezi cazul meu : sunt bolnav de aproape o saptamana si n-are cine sa-mi faca un ceai…o “supica”.Stiu, raspunsul vostru va veni prompt…Fa-ti dracu’ singur!

Nu-mi fac ma, nu-mi fac.Ca nu are acelasi gust daca nu-i facut de altcineva.Si aici vine si partea interesanta:in prima zi, ai fantezii cu supica adusa de cine stie ce super-wonder-woman ( poate-o fi si de la febra , recunosc ). In a doua , ar fi buna si aia adusa de tipa care-ti place , fie ea colega de la facultate sau vanzatoarea de la chioscu’ de unde-ti iei tigari in fiecare zi.In a treia , parca ar fi buna si aia facuta de femeia pe care ai refuzat-o acum o luna (pentru ca erai intr-o relatie , deh ).Dupa cateva zile de “agonie” si antibiotice , antiinflamatoare nesteroidiene si antitusive , supica e buna adusa si de fosta care tocmai i-ai dat papucii.Fie ca e vorba de cea care te-a facut sa strigi dupa ajutor centrului din Houston, sau de cea dinaintea ei ( s-o denumim generic “Protectoarea adevarului”…Thorr stie de ce ) , starea actuala te face sa uiti motivele despartirii.Adica sa devii ipocrit cu tine insuti!

Si asta e un lucru foarte periculos! Nicio stare nu scuza, sub nicio forma sa incepi sa dai sperante unor femei care poate ( sau sigur ) mai au sentimente pentru tine.Cum ar fi sa ma fi apucat sa dau telefoane: “draga protectoare a adevarului, inca mai cred ca esti imatura si ca vrei langa tine un tip care sa-ti sufle-n cur non-stop, dar inca mai am niste sentimente pentru tine…nu vrei sa vii sa-mi faci o supica?”As fi ipocrit sa spun ca nu m-am gandit la asta…febra aia te face sa te gandesti la cele mai tampite chestii…Dar nu am sunat…Mi-am facut singur supica si ceai, m-am automedicat si uite ca sunt pe picioare.

Ceea ce m-a frecat cel mai tare pe mine e ca mi-a venit in minte, chiar si pentru 10 minute pe zi, sa dau telefonul ala…sau sa am conversatia aia pe mess ( mai penal ).Ma simteam ca genul ala de “credincios” care se roaga numa cand are examen, sanse la promovare, sau o gagica noua  in birou careia vrea sa i-o traga.Adica un ipocrit patetic.

Ma bucur totusi ca n-am facut-o…Stiu, e nasol, e foarte nasol sa n-aiba cine sa-ti faca o supica sau un ceiut cand esti bolnav.Sau sa n-aiba cine sa-ti spuna o vorba buna cand ai nevoie de ea.Sau sa te ia cineva in brate…Data viitoare cand va vor lipsi chestiile astea intrebati-va : Chiar vreau supica aia?  Hai sa fim seriosi. Daca a fost o data acra si fara sare…n-o sa se schimbe acum…

Parfumul ei

Nu am o obsesie pentru parfumul ei. Ma impresioneaza dar nu atat de tare incat sa fie un aspect foarte important.

Problema este ca ii tin minte parfumul si mi se intampla, rar dar se intampla sa o … “simt” pe langa mine atunci cand o persoana dintr-o aglomeratie urbana (a se citi metrou) este data cu acel parfum. Si atunci mi se intampla sa tresar. Simt ca ma panichez. Ma apuca dorul de ea, ma apuca pofta de ea, imi doresc atat de mult sa o intalnesc, sa o sarut, sa o imbratisez. O caut cu privirea alarmat.

Dar in secunda 2 imi dau seama ca mirosul de parfum vine de la alta femeie care este chiar in fata mea, pe care nu o cunosc si care se duce in treaba ei. Si dorul acela ma deprima pentru cateva momente. Dar imi trece repede.

Rammstein – Du riechts so gut (You smell so good)

Si ca tot veni vorba de parfum, recomand filmul Parfumul (Jurnalul unei crime). Genial.

P.S. Caut eu un plugin si revin cu detalii despre film.

Wii adica… Shii

Hai să încercăm să nu mai discriminăm în niciun fel femeia.