Revelatia batrana face ciorba buna…;)

E 3 jumate.Si nu  m-am culcat…Stau ca prostu si ma gandesc la o faza…Cred ca in termeni “elevati” se numeste : am avut o revelatie.Si anume: eu cred ca sunt cel mai mare prost de pe planeta asta.Am povestit intr-un pasaj dintr-un post trecut cum am facut acum vreo 2 ani o greseala. Si anume, am stat intre doua.

Numai ca acum, dupa atata timp realizez ceva. Cineva, ( acel cineva din posturile cu Houston ) imi spunea acum vreo saptamana – doua ca nu pasiunea e totul…ca nu scanteile conteaza…ca e mai important ce ramane in adanc, nu numai ce este la suprafata.Suprafata asta de care vorbea este reprezentata ( pentru mine personal ) de partea mai animalica dintr-o relatie.De pasiunea care exista in anumite cupluri…de chimia aia pe care nu poti sa ti-o explici si care te face sa arzi…Iar eu pledez pentru ea.Pentru ca, desi nu te poti baza in totalitate pe aceasta parte a relatiei, ea este catalizatorul..pe ea pui fundatia.De acolo pleci.Iar daca nu o ai din start, inseamna ca ar trebui sa-ti pui niste intrebari.

Back to alergatul dupa (sau intre, in cazul meu) doi iepuri.Daca ursoaica-proaspat-devenita-logodnica-altuia era o femeie obisnuita…normala in absolut tot…cealalta era fantastica.A fost una din putinele femei care a reusit sa ma faca sa o doresc cu adevarat. Avea o senzualitate deosebita…o sclipire.Iar eu am distrus tot din simplul motiv de a mai incerca o data sa vad ce mai e intre mine si fosta de la momentul respectiv.Multi ar spune : ” Mare greseala ca ai spus adevarul..”.

Eu spun: mare greseala ca am facut-o.Mare greseala ca m-am intors incercand sa re-re-re-incalzesc o ciorba de perisoare cand eu puteam sa ma imbat in fiecare zi si sa mananc ciorba de potroace…Nu stiu ce dracu am cu alegoriile astea culinare…Marea revelatie a serii fiind rememorarea uneia mai vechi: Bucura-te de ce ai …pentru ca daca ai plecat o data stiind ca ai facut tot ce ti-a stat tie in putinta .. nu are rost sa te mai intorci.Eu n-am mai facut-o de atunci…Poate se numeste maturizare, sau poate ancorare in realitate, dar ma gandesc acum ca merita sa astepti O ( in niciun caz “acea” ) persoana care sa trezeasca partea animalica din tine…alaturi de care mori si invii de nu-stiu-cate ori pe zi…Nu se merita ma, sa stai ancorat in trecut, in fosti si foste care nu te-au facut sa te simti…sau mai bine spus: sa simti…

---

---

Related posts:

Fi-mi-ar patetismu’ de ras… -  Da frate, sunt patetic...Recunosc cu mana pe inima.Si un pic ipocrit pe deasupra.De ce?Pai pentru...

Back to black…. -  Se marită... EA... A cerut-o... a acceptat... FUUUUUCCCCKKKK!!!!! Iar eu ce am făcut? Am încercat să...

Răutate sau aşa sunt femeile? -  Vorbesc cu o domnişoară pe net (după părerea mea mai e domnişoara doar în nas...

Houston, we have another problem… -  Mă întorc la un post mai vechi despre pauzele necesare funcţionării corecte ale psihicului nostru....

Balada Agatatului pe Net - Lars a vorbit in postul anterior despre "Internet dating". Acum a aparut si o poezie...