The point of no return…
Mi-am dat seama de curand ca ma aflu intr-un punct in care incep sa inteleg cu ce se mananca o femeie… Problema e ca am ajuns de asemenea sa simt ca sunt foarte departe de a o intelege cu adevarat. Probabil pentru ca dupa atatea femei, atat de diferite, cu atatea laturi si comportamente imi dau seama ca ca sunt din ce in ce mai departe de ACEA femeie. Cu ale carei defecte pot trai, care ma poate lua asa cum sunt, cu totul. Pentru ca eu nu mai cred de mult in THE ONE, ci intr-o femeie matura, bine infipta in viata ei si foarte in control. Multi spun: “Exista ! Cunosc vreo cinci!“
Oare? Sau poate e genul care incearca sa supracompenseze niste complexe ale copilariei prin comportamentul tipic de manager-realizat-mananc_barbati_la_pranz-dar_sunt_singura_si_atat_de_goala_in_interior… Nu slabiciunea sexului opus ma enerveaza ci ipocrizia ambelor sexe, care incearca sa ascunda cat mai adanc ceea ce sunt cu adevarat… Mi s-ar parea mai simplu sa spui: asta sunt, imi placi, daca-ti plac bine, daca nu, pa. As innebuni! M-as indragosti pe loc… pentru ca as vedea in fata mea o femeie care este impacata cu ea… care se cunoaste si care are nevoie de ajutorul unui egal… nu se pierde in incercari repetate de a-si gasi o figura care sa-i tina loc de tata… sau de mama… sau de frate… sau de cine stie ce figura i-a provocat ei vreun damage emotional.
TOTI suntem emotionally damaged… diferentele dintre noi sunt metodele de coping cu situatiile respective si mai ales EFICIENTA LOR. Din cauza asta ma aflu in „the point of no return…” M-am impacat cu mine si cu tot ce e in spatele meu facand damage-ul emotional o parte din ceea ce sunt azi… acceptand faptul ca sunt produsul femeilor care au trecut prin viata mea. O data trecut pe partea asta, nu mai pot accepta sa ma intorc inapoi…
Aboneaza-te!
Stai la curent cu ultimile articole postate de noi!Aboneaza-te prin:
Related posts:
Houston , our problems are over … - Nu de alta, dar aseara am terminat-o definitiv.Si asta nu fara un pic da circ...Pentru...Houston, we have another problem… - Mă întorc la un post mai vechi despre pauzele necesare funcţionării corecte ale psihicului nostru....
One Response to “The point of no return…”
Leave a Reply
Loading ...
Houston , our problems are over … | OchiAlbastri on March 22nd, 2009
[...] ei, nu mi-e frica si nu sunt responsabil decat de mine si de prezent.Pentru ca , asa cum spuneam intr-un post mai vechi , m-am impacat cu mine si cu tot ce e in spatele meu facand damage-ul emotional o parte din ceea [...]